Arterele coronare sunt vasele care duc sânge cu oxigen către mușchiul inimii, miocardul. Pornesc din aortă, la baza ei, și înconjoară inima ca o coroană. Blocajele apar de obicei prin acumulare de depozite pe pereții lor. Pe Cardiologie24 sănătatea inimii este explicată pe înțeles, iar mai jos vezi cum funcționează aceste artere.
Cum sunt așezate
Există două artere coronare principale: stânga și dreapta. Cea stângă se împarte rapid în două ramuri mari, care irigă peretele din față și din lateral al inimii. Cea dreaptă hrănește, în general, partea dreaptă și o parte din peretele din spate. De la ele pornesc ramuri tot mai fine, care ajung în toată grosimea mușchiului.
De ce au nevoie de sânge propriu
Inima pompează sânge către tot corpul, dar nu poate lua oxigen direct din sângele din cavitățile ei. Mușchiul are un consum mare și permanent, iar coronarele îi asigură această hrană. Când efortul crește, inima cere mai mult oxigen, iar vasele trebuie să se dilate pentru a-i oferi.
Unde apar blocajele
În timp, pe peretele arterei se pot depune grăsimi, celule inflamatorii și calciu, formând plăci de aterom. Plăcile apar mai des la ramificații și în segmentele unde fluxul este turbulent. Ele îngustează vasul și pot duce la durere în piept la efort. Dacă o placă se fisurează și se formează un cheag, fluxul se poate opri brusc.
- colesterolul crescut, mai ales fracțiunea LDL;
- tensiunea arterială ridicată;
- fumatul;
- diabetul;
- sedentarismul și greutatea în exces;
- istoricul familial de boală cardiacă precoce.
Semne care nu se ignoră
Durerea sau apăsarea în piept care apare la efort și cedează în repaus merită un consult cardiologic. O durere intensă, care durează mai mult de câteva minute, însoțită de transpirații, greață, lipsa aerului sau iradiere în braț ori în maxilar, cere apelul la 112. Nu conduce singur la spital.
Cum îți protejezi coronarele
Nu poți schimba vârsta sau ereditatea, dar poți controla restul: măsoară tensiunea, verifică periodic colesterolul și glicemia, mișcă-te regulat și renunță la fumat. Alimentația bogată în legume, fibre și grăsimi nesaturate ajută, iar sarea și produsele foarte procesate se limitează. Ghidul despre stilul de viață sănătos pentru inimă detaliază aceste obiceiuri.
Cum se investighează coronarele
Medicul pornește de la discuție și examen clinic, apoi poate cere un electrocardiogram, analize de sânge sau un test de efort. Pentru imagini directe ale vaselor se folosesc investigații speciale, precum angiografia, în care un colorant face arterele vizibile. Alegerea depinde de simptome și de riscul tău, nu de curiozitate.
Dacă se descoperă o îngustare importantă, opțiunile merg de la tratament medicamentos și schimbarea stilului de viață până la proceduri de deschidere a vasului. Decizia aparține echipei medicale și pacientului, după ce au fost discutate beneficiile și riscurile.
Prevenția începe devreme
Ateromul se formează încet, adesea ani la rând fără simptome. De aceea, controalele periodice contează chiar dacă te simți bine. Pe Cardiologie24 găsești informații despre analizele și investigațiile care îți arată unde te afli.
Recomandarea practică: dacă ai factori de risc sau simptome, discută cu medicul despre evaluarea riscului cardiovascular. Informațiile de pe Cardiologie24 sunt orientative și nu înlocuiesc consultul.
