Meșterul olar Ionel Cococi, din comuna Vădastra, prin ceramica sa lucrată în stil neolitic, amintind, iată, de „rădăcinile” unui meșteșug străvechi, a reușit să aducă în actualitate o cultură uimitoare – Vădastra și acest fapt i-a schimbat viața, devenind purtător al valorilor, tradiției și culturii românești chiar și pe alte meridiane!
Zilele acestea e la Sibiu,la Târgul Olarilor, manifestare de prestigiu aflată lacea de a 57-a ediție. E acolo ca în fiecare an. Neostenit, inspirat. El cu munca lui. El, întruchipare a țăranului ca… „om absolut”, iubitoral trudei, deslușind prin har și muncă taine vechi.
Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt ridicate fără roată cu ajutorului șnurului. Realizează ceramică neagră neolitică de tip Vădastra, după o tehnică practicată încă din perioada 5.000 — 5.500 î.Hr. (N.R. Vasele Vădastra fascinează prin motivele excizate geometrice, care acoperă de obicei mare parte din suprafața exterioară și care după arderea reducătoare, din care rezulta ceramica de culoare neagră, erau umplute cu pastă albă. Efectul vizual impresionant este dat de contrastul dintre alb și negru (decor și fond), de finețea și precizia execuției, precum și de complexitatea motivelor excizate).
A reînviat cultura Vădastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internațional experimental având ca temă cercetarea și revitalizarea culturii Vădastra și implementarea ei în comunitate. În cadrul proiectului, coordonat de profesorul Dragoș Gheorghiu, au fost cercetate relicvele descoperite în sit și s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere, urmărindu-se introducerea în circuitul european a valorilor ceramicii preistorice din România. Cele aflate și descoperite însoțind echipa de cercetători români și străini i-au stârnit curiozitatea, a fost „contaminat”, cum spune.
„Totul a început în 2000, în timpul unor cercetări efectuate de o echipă formată din cercetători străini și români, condusă de profesorul Dragoș Gheorghiu. M-am oferit ca voluntar să le dau o mână de ajutor acelor cercetători, pe care nu-i băga nimeni în seamă”, își amintește Cococi.
Ionel Cococi povestește că după plecarea echipei care efectua cercetări curiozitatea l-a determinat să încerce că lucreze singur un vas de ceramică. Acel prim vas îl păstrează și acum. L-a arătat și echipei pe care o însoțise ca voluntar și a fost apreciat.
„La următoarea lor venire le-am arătat primul vas. Au fost plăcut surprinși. Vă dați seama că a fost un pas foarte mare, dar ulterior am realizat că cel mai mare avantaj a fost că n-am știut nimic. Am fost nevoit să fac multe experimente, să pun la punct tehnica de ardere, de ridicare. Am fost invitat apoi la București, să țin un curs la Universitatea de Arte. Spuneau că prin materialele folosite de mine am contrazis teoria”, mărturisea, oarecând, pentru jurnalspiritual.eu, meșterul olar, care în ultimul deceniu, și-a pus în lumină creațiile în expoziții și târguri din țară dar și peste hotare.
Meșterul și-a asumat destinul. Și munca îi e bucurie și liniște, credință și faptă. A expus chiar și la sediul UNESCO de la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, la Milano și Torino și, prin tot ceea ce face ține viu un meșteșug legendar.
foto: Ionel Cococi, Calatoru Cristi Mihai
