Un control ortodontic la copil este recomandat, în general, în jurul vârstei de șase-șapte ani, când apar primii dinți definitivi, sau mai devreme dacă părinții observă probleme evidente. Scopul nu este să pornească imediat un tratament, ci să se vadă dacă dezvoltarea maxilarelor și a dinților decurge firesc. Răspunsurile de mai jos acoperă întrebările pe care părinții le pun cel mai des.
La ce vârstă este indicat primul consult?
Mulți specialiști recomandă un prim control în perioada în care copilul are atât dinți de lapte, cât și dinți definitivi, numită dentiție mixtă. Nu există o vârstă exactă pentru toți, iar părinții pot merge și mai devreme dacă observă dinți încrucișați, suptul prelungit al degetului, respirație pe gură constantă sau pierderea prematură a unor dinți de lapte. Un control timpuriu nu obligă la tratament; uneori răspunsul este „revenim peste un an”.
Avantajul consultației din această perioadă este că poate profita de creșterea oaselor. Unele probleme, cum ar fi o arcadă prea îngustă, se tratează mai simplu cât timp copilul crește.
Ce se întâmplă în timpul controlului?
Medicul examinează dinții, gingiile și mușcătura, urmărește modul în care copilul respiră, înghite și vorbește și evaluează simetria feței. Poate cere o radiografie panoramică pentru a vedea dinții definitivi încă neerupți și poziția lor. Fotografiile și, uneori, amprentele sau scanările completează documentația.
Consultația este de obicei nedureroasă și scurtă. Un cabinet prietenos explică pe înțelesul copilului ce se întâmplă, ceea ce reduce teama. Părintele poate pregăti copilul spunând simplu că doctorul va „număra” dinții și va face poze.
Ce semne indică nevoia unui control mai devreme?
- dinți de lapte pierduți mult prea devreme, din cauza cariilor sau a unei lovituri;
- mușcătură încrucișată, deschisă sau dinți din față foarte avansați;
- respirație orală constantă, sforăit sau somn agitat;
- supt al degetului sau al suzetei după vârsta de trei-patru ani;
- dificultăți la mestecat sau la înghițit;
- asimetrie a feței sau deplasarea maxilarului la închidere.
Prezența unuia dintre aceste semne nu înseamnă automat o problemă gravă, dar merită o evaluare. Tratamentul de la vârste mici, când este necesar, are de obicei scopul de a ghida creșterea și de a face tratamentul de mai târziu mai simplu.
Ce tipuri de tratament se pot propune la copii?
Depinde de problemă. Pentru arcadele înguste se folosesc expandoare, pentru mușcături încrucișate sunt aparate mobile sau fixe pe termen scurt, iar pentru obiceiurile nocive pot fi utile dispozitive care ajută la renunțare, împreună cu reeducarea limbii. Uneori nu se face nimic, ci doar se urmărește evoluția. Alteori, medicul propune extragerea unor dinți de lapte care blochează erupția celor definitivi.
Un material pe larg despre acest moment este cel despre ortodonția la copii și momentul primului consult, util pentru părinții care vor să înțeleagă ce înseamnă „intervenția timpurie”.
Este nevoie de aparat dacă dinții de lapte sunt strâmbi?
De obicei, nu. Dinții de lapte se schimbă, iar poziția lor nu prezice întotdeauna poziția celor definitivi. Totuși, lipsa spațiilor între dinții de lapte poate sugera că maxilarul va fi prea mic pentru dinții definitivi, mai mari. Medicul apreciază acest aspect la control și decide dacă e nevoie de intervenție sau doar de monitorizare.
Cum ajută igiena și obiceiurile de acasă?
Dinții de lapte cariați și pierduți prea devreme pot muta dinții vecini și pot complica erupția celor definitivi. Periajul de două ori pe zi, controlul zahărului și vizitele regulate la dentist sunt la fel de importante ca ortodontul. Încurajarea respirației pe nas, limitarea suptului degetului și o alimentație care cere mestecat contribuie la dezvoltarea armonioasă a maxilarelor.
Dacă observi că somnul copilului este agitat, că sforăie sau respiră pe gură, discută și cu medicul pediatru sau cu un ORL, pentru că uneori cauza este în altă parte, de exemplu în vegetații sau alergii.
Ce rol au dinții de lapte în dezvoltarea maxilarelor?
Dinții de lapte păstrează locul pentru cei definitivi și ghidează erupția lor. Dacă un dinte de lapte se pierde mult prea devreme, dinții vecini se pot înclina spre spațiu, iar dintele definitiv ajunge să erupă fără suficient loc. Mestecatul stimulează, la rândul lui, creșterea oaselor, motiv pentru care alimentele care cer roadere sunt utile, nu doar pireurile moi.
Din acest motiv, tratarea cariilor la dinții de lapte nu este o pierdere de vreme, chiar dacă dinții urmează să cadă. O obturație sau un tratament la timp poate evita un lanț de probleme care ajung, mai târziu, în cabinetul ortodontului.
Cum pregătesc copilul pentru vizită?
Povestește simplu și pozitiv ce urmează: medicul se uită la dinți, face câteva poze și, poate, o radiografie, fără durere. Evită cuvinte precum „doare”, „injecție” sau „te taie”, chiar dacă le folosești ca glumă. Adu cu tine o listă cu observațiile tale: când a căzut primul dinte, dacă suge degetul, dacă respiră pe gură sau sforăie, dacă în familie există cazuri de aparat dentar. Aceste detalii sunt valoroase pentru medic și îi scurtează investigația.
Dacă cel mic este anxios, discută din timp cu cabinetul. Mulți medici au experiență cu copiii emotivi și pot începe cu o simplă vizită de cunoaștere, fără tratament.
Cum aleg ortodontul potrivit pentru copil?
Caută un medic specialist în ortodonție, cu experiență cu copiii, care explică opțiunile fără presiune. Întreabă ce problemă a găsit, dacă tratamentul este necesar acum sau poate aștepta, cât durează și ce implică. Un plan scris și o discuție deschisă despre ce se întâmplă dacă nu se intervine ajută la o decizie liniștită. Nu ezita să ceri o a doua opinie.
Alte explicații adresate părinților și pacienților apar în secțiunea despre ortodonție, iar pe StomatologieNews se găsesc materiale pe teme apropiate, de la îngrijirea dinților la alegerea tratamentului.
Ce urmează după primul control?
Există trei scenarii: nu este nevoie de nimic acum și se programează un nou control peste un interval stabilit, se propune un tratament timpuriu limitat sau, mai rar, se recomandă o abordare ortodontică mai amplă la momentul potrivit. În toate cazurile, părinții primesc informații și pot decide în ritmul lor. Un prim control făcut din timp liniștește mulți părinți, chiar și atunci când nu se descoperă nimic.
