„Investiția în patrimoniul cultural al țării noastre este necesară și urgentă în aceeași măsură ca investițiile în infrastructură și servicii publice și contribuie în mod esențial la atingerea obiectivului nostru de dezvoltare ca țară. Acesta este mesajul pe care l-am transmis în cadrul conferinței „Patrimoniu@INP, dezbateri și dinamică în context global” organizată de Institutul Național pentru Patrimoniu, la care am participat astăzi alături de domnul Peter Stone, Președinte Blue Shield, doamna Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, doamna Katarzyna Zalasinska, director al Institutului Național al Patrimoniului Cultural din Polonia, reprezentanți ai Guvernului României și invitați din țară și din străinătate.
Investiția în patrimoniul construit este una dintre prioritățile mele, ca ministru al Culturii, iar prin proiectele pe care am reușit să le demarăm și prin cele în plan pentru anul viitor îmi doresc ca România să poată beneficia de această componentă de creștere.
În ultimele câteva luni, am reușit să demarăm, prin Institutul Național pentru Patrimoniu și prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Culturii, intervenții substanțiale asupra unor monumente istorice importante pentru România, printre care Castelul Peleș care va beneficia de intervenții în primă urgență la acoperișuri și de finanțare pentru consolidare, restaurare și punere în valoare a teraselor, unul dintre cele mai vechi monumente istorice din Capitală, care va găzdui un centru de informare și promovare a patrimoniului cultural – Casa de Târgoveț și am demarat proiecte de restaurare a caselor memoriale.
Cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, finanțăm investiții în muzee, teatre, săli de concerte, biblioteci și importante clădiri de patrimoniu printre care Teatrul și Opera Națională din Cluj, Muzeul de Istorie din București, Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova, o nouă sală de concerte destinată Operei Naționale Române Iași, Vila Florica de la Ștefănești, Centrul Dansului din București, Biblioteca „Omnia” din Craiova.
Identificarea unor noi surse de finanțare pentru restaurare este de altfel o preocupare constantă a mea ca ministru și un obiectiv important al Ministerului Culturii.
Eforturile noastre în ceea ce privește investițiile au fost dublate de cele privind elaborarea cadrului legal modern în domeniul patrimoniului. Codul Patrimoniului Cultural a fost lansat în dezbatere publică la începutul lunii octombrie și vizează o îmbunătățire a cadrului normativ printr-o abordare integrată a tuturor domeniilor patrimoniului cultural.
Nu în ultimul rând, ne-am concentrat în ultima perioadă asupra dosarelor de nominalizare pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial, educației prin patrimoniu și valorificării turistice a patrimoniului construit. Aproximativ 40% din turismul european este turism cultural, iar în România el poate aduce prosperitate pentru comunități. Investițiile realizate prin Ministerul Culturii au rolul de a pune în valoare acest potențial, mai ales în contextul în care, conform Barometrului de consum cultural 2022, vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice este singura activitate care a înregistrat o creștere față de anul 2019.
Îmi doresc ca bugetul Ministerului Culturii pentru anul viitor să reflecte această prioritate. Vrem ca, în 2024, să putem finanța mai multe investiții în patrimoniul construit, să putem derula mai multe programe de educație prin cultură, să susținem mai bine sectoarele creative. Pentru că toate acestea împreună construiesc o Românie mai conectată nu doar la sufletele noastre, ale oamenilor ei, ci și la planurile noastre de viitor”, a scris ministrul Culturii, Raluca Turcan, pe contul său de socializare.
