Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 7 august 2024, a hotărât următoarele:
- reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024;
- reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.
Față de luna martie, rata anuală a inflației s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61 la sută), în principal ca efect al ieftinirii substanțiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descrescător a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat majorările de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3 la sută în iunie, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 7,2 la sută în iunie, de la 8,5 la sută în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3 la sută, de la 8,3 la sută în martie 2024.
Activitatea economică a crescut cu 0,7 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.
Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.
IMPORTANT: Evoluția exportului net și-a accentuat influența contracționistă în trimestrul I 2024, în condițiile majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanței comerciale și-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creșterii în termeni anuali a excedentului balanței veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au accelerat creșterea în termeni anuali față de trimestrul precedent, producția în industria prelucrătoare s-a revigorat ușor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcții a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat însă să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunțat, astfel încât deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au accelerat puternic creșterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creșterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata șomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5 la sută – nivel inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut. În același timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenții mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum și un deficit de forță de muncă în scădere, față de cel în creștere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s‑au reînscris în debutul lunii și s-au menținut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie și a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7 la sută în iunie, de la 5,7 la sută în luna mai, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare, iar ritmul celei în valută și-a prelungit traiectoria ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la sută în iunie, de la 68,8 la sută în mai.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză.
Descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază și al modificărilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alătura influențele așteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din restrângerea foarte ușoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă, dar și în condițiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 9 august 2024 ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 august 2024, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 octombrie 2024
