Sari la conținut
Blog

Cum urmărești facturile neplătite și îți îmbunătățești cash‑flow‑ul cu SmartBill

Cum urmărești facturile neplătite și îți îmbunătățești cash‑flow‑ul cu SmartBill — Romania Business - Idei, perspective, succes.

Știi exact câți bani ai de încasat astăzi și ce facturi au depășit scadența? Mulți antreprenori află răspunsul abia în momentul în care trebuie să plătească TVA-ul, salariile sau furnizorii și constată că în cont sunt mai puțini bani decât arată raportul de vânzări.

Facturile neplătite blochează lichidități și îți afectează planificarea. Poți avea profit contabil și, totuși, să întâmpini dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente. Diferența dintre profit și numerar încasat creează presiune constantă asupra cash‑flow‑ului.

Află cum să urmărești facturile restante și cum să îți organizezi procesul de încasare cu ajutorul SmartBill, astfel încât să ai o imagine clară asupra creanțelor și să reduci întârzierile!

Identifică și clasifică facturile restante

Primul pas este vizibilitatea. Deschide raportul de facturi neplătite și verifică lista completă a documentelor cu scadență depășită sau apropiată. Sortează-le după:

  • vechime (0–30 zile, 31–60 zile, peste 60 zile);
  • client;
  • valoare.

Această segmentare te ajută să stabilești priorități clare. De exemplu, o factură de 25.000 lei, întârziată cu 45 de zile, necesită o acțiune imediată, în timp ce o factură de 500 lei, scadentă peste trei zile, poate intra într-un flux automat de notificare.

În majoritatea cazurilor, 20–30% dintre clienți generează cea mai mare parte a întârzierilor. Analizează istoricul fiecărui client: plătește constant la 30 de zile, deși termenul este 15? A mai avut restanțe mari? Pe baza acestor informații personalizezi abordarea.

Sincronizează și verifică facturile în SmartBill

Dacă folosești mai multe surse de date (program de contabilitate, fișiere Excel, CSV), asigură-te că toate facturile emise sunt sincronizate corect în SmartBill. Importă documentele relevante și verifică:

  1. existența dublurilor;
  2. alocarea corectă pe client;
  3. corectitudinea conturilor contabile (mai ales pentru firme plătitoare de TVA sau cu TVA la încasare).

O factură introdusă greșit sau atribuită altui client poate crea confuzii și întârzieri suplimentare. Verifică și datele de scadență. Dacă ai emis factura pe 1 iunie, cu termen 30 de zile, sistemul trebuie să reflecte clar data de 1 iulie.   

Stabilește o rutină săptămânală de verificare a facturilor nou emise și a celor încasate. Alocă 15–30 de minute pentru această revizie și discută eventualele neconcordanțe cu contabilul.

Dacă vrei să explorezi în detaliu funcționalitățile disponibile, vezi cum te ajută soluțiile SmartBill!

Configurează remindere automate și mesaje personalizate

Multe întârzieri apar din lipsă de organizare la nivelul clientului, nu din rea‑voință. De aceea, notificările automate ajută la reducerea restanțelor.

În SmartBill poți seta alerte prin email (și, în funcție de pachet, prin SMS) pentru:

  • 5 zile înainte de scadență;
  • în ziua scadenței;
  • la 3, 7 sau 15 zile după scadență.

Formulează mesajele clar și profesionist. De exemplu:

> „Bună ziua, > Vă reamintim că factura nr. 245/01.06.2026, în valoare de 4.850 lei, are scadența la data de 01.07.2026. Vă rugăm să ne confirmați data plății sau să ne contactați pentru orice nelămurire.”

Include suma, numărul facturii, data scadentă și modalitățile de plată. Evită formulările acuzatoare. Păstrează un ton ferm și politicos.

În prima etapă, testează unul sau două elemente:

  • scurtarea termenului de plată pentru clienții noi;
  • acordarea unui discount mic pentru plata în 5 zile (dacă marja îți permite).  

Monitorizează impactul asupra duratei medii de încasare.

Monitorizează termenele și scadențele în timp real

Tabloul de bord din SmartBill îți oferă o imagine actualizată asupra facturilor emise, încasate și restante. Verifică periodic:

  • totalul de încasat;
  • facturile care urmează să ajungă la scadență;
  • soldul fiecărui client.

Setează alerte interne pentru echipa ta, astfel încât responsabilul de relația cu clienții să primească notificări automate. De exemplu, dacă o factură depășește 30 de zile întârziere, declanșează o discuție telefonică, nu doar un email.

În cazul firmelor plătitoare de TVA, ține cont că, în regimul standard, TVA-ul devine exigibil la emiterea facturii. Asta înseamnă că poți plăti TVA către stat înainte să încasezi banii de la client. Dacă aplici TVA la încasare, înregistrarea corectă a plăților devine și mai importantă pentru raportarea fiscală.

Pentru o înțelegere generală a conceptului de creanțe comerciale (accounts receivable), poți consulta explicațiile disponibile pe Wikipedia, care descriu modul în care firmele gestionează sumele de încasat în contabilitate: https://en.wikipedia.org/wiki/Accounts_receivable.

Optimizează fluxul de încasări prin politici clare de plată

Tehnologia ajută, dar regulile interne fac diferența. Stabilește politici clare și aplică-le consecvent.

Poți lua în calcul:

  1. Termene diferențiate – 15 zile pentru clienții noi, 30 de zile pentru cei cu istoric bun.
  2. Avans pentru proiecte mari – 30–50% la semnarea contractului.
  3. Blocarea comenzilor noi – pentru clienții cu restanțe peste un anumit prag.
  4. Reduceri pentru plată anticipată – aplicabile doar dacă marja permite.

Documentează aceste politici și reflectă-le în contracte și pe facturi. În SmartBill poți seta condiții de plată standard, astfel încât fiecare factură emisă să includă termenul corect.

De exemplu, dacă oferi servicii recurente de mentenanță IT, configurează facturi recurente lunare, cu emitere automată și trimitere imediată către client, inclusiv prin RO e‑Factura, acolo unde legislația impune. Astfel reduci întârzierile cauzate de emiterea tardivă.

Pentru decizii care pot afecta fluxul financiar pe termen lung, consultă un specialist financiar sau contabil. Fiecare afacere are particularități legate de domeniu, marje și structură de costuri.

Analizează rapoartele de cash‑flow și învață din date

Nu te limita la lista facturilor restante. Analizează periodic indicatorii relevanți, cum ar fi:

  • valoarea totală a creanțelor;
  • distribuția întârzierilor pe intervale de timp;
  • DSO (Days Sales Outstanding) – numărul mediu de zile în care încasezi o factură.

DSO se calculează, în linii mari, raportând creanțele la vânzările zilnice medii. Dacă încasezi, în medie, la 45 de zile, iar termenul contractual este 30 de zile, ai un decalaj de 15 zile care afectează lichiditățile.

Compară evoluția lunară. Dacă după introducerea notificărilor automate DSO scade de la 45 la 38 de zile, procesul funcționează mai bine. Dacă indicatorul crește, revizuiește politica de credit comercial.  

Corelează rapoartele de încasări cu obligațiile fiscale: TVA, impozit pe profit sau pe venit, contribuții salariale. Planifică plățile astfel încât să eviți blocajele temporare. Verifică datele împreună cu contabilul înainte de a face ajustări majore în politica de creditare a clienților.  

Aplică aceste etape într-un ciclu săptămânal: verifică raportul de facturi restante, analizează indicatorii, contactează clienții prioritari și ajustează setările de notificare. În următoarele 14 zile, implementează cel puțin două măsuri concrete – de exemplu, configurarea alertelor automate și segmentarea clienților după risc – și urmărește impactul asupra timpului de încasare și asupra portofoliului de creanțe.